Menu
Clinica Albion Medical ofera consultatii rapide de Neurologie cu decontare CAS (gratuit pentru pacienti) sau, la alegerea pacientului, cu plata.
Medic specialist neurolog
Consultatii in clinica
CAS sau cu plata
Medic specialist neurolog
Consultatii in clinica
CAS sau cu plata
Nervii cranieni contin fibre motorii si senzitive pentru cap si gat si fibre
senzoriale pentru simturi (oflactiv, vizual, gustativ, auditiv, tactil, etc.).
Exista numeroase patologii ce se manifesta prin disfunctii ale acestor simturi.
Pacientii se pot prezenta la clinica pentru senzatie de ameteala, tulburari
olfactive/vizuale/gustative/auditive, senzatii anormale (parestezii) la nivelul pielii, dureri de cap/gat, pareze faciale sau ale altor muschi de la nivelul extremitatii cefalice.
Durerea de cap (cefaleea) are peste 300 de cauze si are diverse caracteristici ale durerii ce pot indruma spre un diagnostic: locatia, caracterul, intensitatea, durata, frecventa, factorii declansatori, Aura, etc. Migrena este o durere de cap de obicei pulsatila si unilaterala asociata cu fotofobie (sensibilitate crescuta la lumina) si alte simptome (greata, stare de rau)..
In general, pacientul se prezinta la un medic specialist neurolog, atunci cand tratamentele uzuale recomandate de farmacist sau medicul de familie au esuat sau dupa ce s-au exclus alte cauze locale (stomatologice, ORL, oftalmice).
Problemele de memorie tot mai frecvente sau cu o evolutie progresiva trebuie discutate cu un medic specialist neurolog.
Nu orice tulburare de memorie inseamna Dementa sau Boala Alzheimer. Dificultatile de atentie sau de concentrare pe o durata mai lunga pot cauza dificultati de memorie. Nivelul cognitiv precedent acestei probleme este si el important in faza de diagnosticare. Uneori este necesar si ajutorul unui medic specialist psihiatru sau a unui psiholog clinician si sesiuni de stimulare cognitiva individuala sau in grup.
Senzatia de ameteala poate avea cauze mai mult sau mai putin grave. Pacientii le descriu ca “minte incetosata”, “nesiguranta la mers”, “senzatie de miscare in absenta miscarii”, “vedere neclara”, etc. Vertijul este o ameteala cu caracter rotator si acompaniata de greata, varsaturi, imposibilitatea de a merge cu pierderea severa a echilibrului.
Vertijul poate fi de cauza centrala (cerebrala; dureaza secunde sau minute) sau periferica (ureche interna; este mai intens si are o durata mai lunga).
Simptomele de alarma au debut brusc sau progresiv intr-o perioada scurta (de cateva minute/ore) si se manifesta prin: tulburari ale vorbirii si/sau intelegerii limbajului, deficit motor (pareza/paralizie) sau de sensibilitate la nivelul fetei, membrelor superioare si/sau inferioare (amorteala), tulburari ale vederii la nivelul unui ochi sau a ambilor (instalate brusc), durere de cap, ameteala, vertij, instabilitate, tulburari de mers.
Accidentul vascular cerebral reprezinta o urgenta medicala majora si pacientii trebuie sa solicite o salvare de urgenta sau sa se prezinte urgent la o unitate spitaliceasca cu regim de urgenta.
Boala Parkinson este a II-a boala neurodegenerativa ca frecventa dupa boala Alzheimer.
Sindromul parkinsonian consta in orice combinatie dintre tremor (ce apare in repaus si de obicei este asimetric), bradikinezie (miscari lente), hipokinezie (saracirea comportamentului motor), rigiditate musculara, fenomenele de blocaj motor, conduc catre diagnosticul de boala Parkinson. Evaluarea atenta a unui medic specialist neurolog va diferentia aceste sindroame.
5-10% din oameni au pe parcursul vietii cel putin o criza epileptica. Prima si singura criza de tip epileptiform nu inseamna neaparat epilepsie. De la a doua criza separata in timp se poate vorbi despre acest diagnostic.
Epilepsia poate debuta la orice varsta, insa cel mai adesea in perioada copilariei si peste varsta de 60ani.
Crizele epileptice au o durata scurta de obicei (cateva secunde sau 1-3minute dupa care se remit spontan). Este esentiala prezentarea la medicul specialist neurolog pentru investigare si un diagnostic corect.
Neuropatiile se manifesta prin simptome de amorteala, durere, arsura, slabiciune musculara, ce se instaleaza treptat.
Miopatiile (bolile musculare) pot fi ereditare sau dobandite. Pacientul se poate prezenta cu scaderea progresiva si simetrica a fortei musculare la nivelul membrelor cu modificari ale reflexelor sau cu afectarea sensibilitatii, crampe musculare . fatigabilitate (oboseala exagerata), mersul leganat si uneori durerea la nivelul maselor musculare.
Tremorul reprezinta cea mai frecventa tulburare a controlului motor si consta in miscari involuntare, ritmice, oscilante, stereotipe ale unui segment al corpului. O vizita la medicul specialist neurolog este esentiala pentru a determina cauza tremorului.
Tremorul fiziologic este accentuat de emotii, oboseala musculara, frig, consumul de stimulante.
Tremorul patologic are numeroase cauze, cum ar fi afectiuni ale tiroidei sau afectiuni neurologice (boala Parkinson, leziuni cerebeloase, neuropatii, distonii, tremor esential).
Pareza este un deficit motor ce duce la limitarea miscarilor intr-un anumit teritoriu. Poate fi partiala (pareza propriu-zisa) sau totala, adica Paralizie.
Monopareza/monoplegia este pe un singur membru superior sau inferior. Hemipareza/hemiplegia cuprinde atat membrul superior cat si inferior de o parte a corpului. Parapareza/paraplegia afecteaza ambele membre inferioare. Dipareza/diplegia afecteaza ambele membre superioare sau fata in totalitate – numindu-se in acest caz dipareza/diplegie faciala. Tetrapareza/tetraplegia afecteaza toate cele patru membre.
Tinitusul (“tiuitul intr-o ureche sau in ambele urechi”) reprezinta un zgomot in urechi care se poate manifesta cu intermitente (de durata de cateva secunde) sau poate fi continuu si debilitant.
Aceste zgomote pot avea cauze diverse (de la afectiuni ale aparatului auditiv periferic ce tin de ORL, la afectiuni circulatorii cerebrovasculare ce pot intra in sfera de gestionare a medicului specialist neurolog).
Oricare ar fi cauza, pacientul se adreseaza medicilor specialisti in ORL sau in neurologie pentru a afla cauza si a cauta un remediu pentru aceasta categorie de problema medicala.
Mersul este o actiune coordonata ce necesita integritatea functiilor motorii cu cele sensitive. Mersul poate fi singura modificare a examenului neurologic. In mod normal mersul trebuie sa fie cu pasi egali, uniformi, in linie dreapta , fara ezitari sau oscilatii laterale, cu prezenta balansului bratelor, cu o viteza care poate sa scada cu inaintarea in varsta, dar cu pastrarea caracteristicilor descrise anterior.
Tulburarile de mers ce apar inafara cauzelor ortopedice, reumatologice si cardiologice pot fi mersuri de cauza neurologica (mers cu pasi mici, mers cu baza larga, mers stepat, mers forfecat, mers cu devieri laterale, mers cosit, mers leganat, mers apraxic, etc).