Câteva noțiuni introductive – termeni medicali – pentru buna înțelegere a textului ce urmează:
- Afazia reprezintă alterarea unui limbaj anterior normal dezvoltat/structurat.
- Tulburarea afazică depinde și de momentul în care s-a făcut achiziția cognitivă.
- Informația este stocată în sinapse, participând și celulele gliale (celule de suport).
- La nivelul cortexului emisferei stângi dominante, regiunea parietală dreaptă este cea responsabilă de muzicalitatea/intonația vorbirii.
- Se pierde capacitatea de conștientizare a unui deficit neurologic, atunci când leziunile care îl determină sunt bilaterale și simetrice “acoperind” întregul suport cortical pentru acea funcție.
- Dizartria (în forma completă a deficitului se numește anartrie) reprezintă lipsa articulării sunetelor în cuvinte, fiind astfel o tulburare de pronunție a cuvintelor. Pacientul cu dizartrie întelege perfect semnificația cuvintelor, le poate evoca, dar nu le poate pronunța. Dizartriile/Disfoniile pot fi secundare și leziunilor periferice (aparatul de fonație).
- Disfonia reprezinta tulburarea timbrului și intensității vocii datorită unor leziuni ale corzilor vocale, ale nervilor laringieni sau ale unor centri nervoși superiori.
- Disprozodia reprezintă tulburarea muzicalității/intonației cuvintelor.
- Afazia reprezintă alterarea unui limbaj anterior normal dezvoltat/structurat.
- Disfaziile/Dislaliile reprezintă tulburari de limbaj în perioada de structurare a lui.
- Fonemele sunt sunete simple, nearticulate (e.g.: sunetul rostirii literelor)
- Dissintaxia = afectarea îmbinării cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze
- Exofazia = exprimare limbajului
- Endofazia = limbajul intern (“gândim în cuvinte”)
- Parafazia – constă din înlocuirea unui cuvânt cu altul asemănător din punct de vedere semantic/fonetic. Parafazia neurologică (e.g.: în loc de creion spune ceas). Parafazia literară reprezintă stricarea cuvintelor în absența afaziei (e.g. pelerinăàpelerimă)
- Perifraza = exprimare prin mai multe cuvinte a ceea ce se poate reda printr-un singur cuvânt
- Neologismele (din perspectiva neurologică) sunt cuvinte exprimate de către pacient ce nu-și au originea dintr-o altă limbă, ci sunt pur și simplu cuvinte inventate, absolut noi în relație cu limba nativă
- Anosognozia = nerecunoașterea de către un bolnav a tulburărilor sale
- Apraxia reprezintă incapacitatea de a executa un act motor în absența deficitelor motorii, de sensibilitate, de limbaj și în condițiile păstrării stării de conștiență și absența tulburarilor psihice majore.
CLASIFICAREA AFAZIILOR
Afazia motorie/de exprimare a limbajului (afazia Broca)
În cazul pacientului cu afazie motorie se păstreaza limbajul intern (endofazia) – “gândim în cuvinte” – , însa exprimarea gândurilor este afectată, discursul fiind silabisit, încetinit, rostit cu efort, laconic, tonul este monoton, iar vorbirea spontană este cea mai afectată prin lipsa de inițiativă verbală. Afectarea întelegerii limbajului este discretă. Disprozodia poate antrena un pseudoaccent strain. Pot apărea parafazii fonemice. Limbajul scris poate fi complet suprimat din cauza unei hemiplegii sau a unei apraxii.
Afazia senzorială/de întelegere a limbajului (afazia Wernicke)
În cazul afaziei Wernicke pacienții sunt logoreici, însă fără a-și putea înțelege/conștientiza propriul discurs. În ciuda capacității păstrate de articulare a cuvintelor, exprimarea nu este una normală, așa cum a fost ea pentru pacient până la acel moment; este profund alterată ordinea silabelor în cuvinte, a cuvintelor în propoziții și fraze. Limbajul este abundent, continuu uneori, și fără a ține seama de intervențiile interlocutorului. Chiar dacă debitul verbal este normal sau ridicat (logoree) există totuși o anomie care poate fi completată prin perifraze. Parafaziile sunt foarte frecvente, ele apar în toate condițiile de producție orală (limbaj spontan, repetarea cuvintelor auzite, denumire, lectura cu voce tare) și atunci când sunt foarte abundente apare ceva asemănător jargonului (ca vorbirea unei limbi străine auzită de un nativ în acea limbă). Nu există deficite de articulare (de asta se mai numeste și afazie fluentă). Limbajul scris în general evidențiază aceleași erori ca și în limbajul oral, dar uneori pot exista disocieri nete.
Afazia anomică
-reprezintă dificultatea găsirii cuvântului potrivit
-interesant este cazul pacienților cu deficite lingvistice cu specificitate pentru o anumită categorie (e.g.: dificultate/incapacitate doar în numirea fructelor și legumelor)
-anomiile pot fi compensate de către pacient prin folosirea perifrazelor
Afaziile transcorticale
Se mai numesc afazii de conducere, adică făra implicarea ariilor principale ale limbajului (Broca și Wernicke), însa cu afectarea conexiunilor dintre acestea și cu afectarea unor arii secundare de asociație.
1. Afazia transcorticală senzorială – apare ca urmare a lezării conexiunilor ariei Wernicke
2. Afazia transcorticală motorie – apare ca urmare a lezării conexiunilor ariei Broca
3. Afazia transcorticală mixtă – apare ca urmare a lezării conexiunilor ambelor arii
În afaziile transcorticale este păstrată capacitatea de repetare a cuvintelor.
1. Afazia transcorticală senzorială
-este afectată comprehensiunea auditivă, însă cu repetiție intactă a cuvitelor și vorbire fluentă
-atât repetiția cât și comprehensiunea auditivă depind de procesarea fonologică pentru decodarea semnalului verbal
-procesarea fonologică se realizează la nivelul ariei Wernicke
-pacienții astfel afectați nu vor putea reda șiruri de cuvinte spuse de examinator; însa în această afazie subiecții pot pronunța cuvintele respective în mod spontan în cadrul discursului lor
2. Afazia transcorticală motorie
-limbajul acestor pacienți este caracterizat prin dificultate în inițierea output-ului verbal, reducere a generării listelor de cuvinte, dificultate în completarea narațiunii, gramatică simplificată, ecolalie (repetarea involuntară a cuvintelor auzite)
3. Afazia transcorticală mixtă
-se manifestă ca o afazie globală, repetiția cuvintelor și propozițiilor este însă conservată, adesea este însoțită și de ecolalie
Afazia globală
-este o combinație a afaziilor Broca, Wernicke și afaziilor de conducere
-implică toate compartimentele limbajului, pacientul nu poate vorbi spontan, nu execută de obicei nici comenzi simple date de către familie sau medicul examinator
-uneori pacienții înteleg câteva cuvinte simple (e.g.: propriul nume)
-perseverența (repetarea la nesfârșit a unui singur cuvânt) și neologismele (din perspectiva neurologică) apar frecvent
-repetiția cuvintelor la comandă este însă sever afectată
-la acești pacienți există și fenomenul de anomie
-limbajul gestural și emotional nu este afectat de regulă în afazii. Pacienții realizează conotațiile emoționale pozitive și negative, cum ar fi revederea unei persoane dragi sau tonul ridicat și agresiv al vocii cuiva.
Alexiile (i.e., alexia este “cecitatea verbala”, nu vede cuvintele scrise)
Alexiile izolate pot apărea în leziunile temporo-occipitale stângi. În această situație pacienții sunt capabili să recunoască literele individuale, dar nu pot citi.
Agrafiile (i.e., agrafia este o tulburare izolată a scrisului, mergând până la supresiunea totală a acestuia)
Agrafiile izolate apar în afectarea lobului parietal superior (aria 6 Brodmann). Scrierea creativă și generarea ideilor este controlată de către sistemul limbic, în special de către hippocampus (care este important în readucerea aminte).
CAUZELE AFAZIILOR
Cauzele afaziilor sunt variate, cuprinzând accidentele vasculare cerebrale ischemice (teritoriul arterei cerebrale medii) sau hemoragice, traumatismele cranio-cerebrale, tumorile cerebrale (când deficitul apare de obicei târziu, atunci când tumora are deja dimensiuni mari; asta întâmplându-se din cauza unei bune adaptabilități a țesutului cerebral), boli degenerative (e.g.: demențe) sau inflamatorii-infectioase (e.g.: encefalite, infecție HIV).
Față de alte leziuni ce cauzează anumite deficite neurologice aici nu există neapărat o proporționalitate directă între dimensiunile leziunii și intensitatea simptomelor.
Din ce am observant până acum și totodată din spusele colegilor mei cu mai multa experiență,
suferința bolnavului afazic este mai mare decât suferința bolnavului paralitic.
NEURORECUPERAREA LOGOPEDICA
Neurorecuperarea logopedică este foarte importantă reușind deseori să-i redea pacientului capacitatea de a-și putea exprima corect gândurile (de multe ori este vorba de nevoia de a comunica celor dragi ce simt ei, la ce se gândesc și nu numai cererea ajutorului pentru rezolvarea nevoilor primare – mâncare, apă, nevoi fiziologice, etc.).
Bibliografie
1.Adams & Victor (2014). Principiile și practica neurologiei clinice. Tulburări ale vorbirii și limbajului 486-504
2.Bogdan O. Popescu & Ovidiu Băjenaru (2009). Elemente esențiale de neurologie clinică. Limbajul și praxia 72-76
3.Paul A. Young & Paul H. Young (2000). Neuroanatomie generală și clinică. 183-199
4.Adriana Dulămea (2011). Afazia – diagnostic și recuperare. 112-122
5.Wikipedia. Afazia. https://ro.wikipedia.org/wiki/Afazie#Diverse_tipuri_de_afazie
6.Dexonline. https://dexonline.ro/